Tragi-comedii pe plaiurile mioritice si drame pe meleagurile din Estul departat la cumpana dintre ani si de atunci incoace. Noul Guvern a dat in mintea copiilor si, reeditand scenetele umoristice de la locale, cand primarii isi luau birourile proaspat nemobilate in primire, s-a apucat sa numere si sa-si imparta locul de odihna din urmatorul mandat. Problemele importante pot astepta, ca doar, asa cum nu poti gandi limpede cu stomacul gol si ochii sticlind de foame, tot la fel trebuie ca Mariile Sale sa sada cat mai confortabil in iatacurile de la Palat. Unii se bat pe scaune si fotolii - la propriu, altii doar pe fotolii, la figurat, altii pe scaune mai mici, cat sa prinda macar firimituri de la masa cea de taina. In tot acest timp, altii - personaje total diferite de categoriile mai sus mentionate, isi numara mortii si rudele ramase in viata. Anul a inceput cu stangul, cu grija de a pune ordine in piesele de mobilier - uman si inert. Mare invidie, mare trebuie sa fi fost pe unii la consacrarea acelui inteles al verbului "a numara” - in chestii legate de oua si un fost premier. Asa se face ca, acum, fiecare numara ce stie si ce se mai poate. Scaune si fotolii, gauri la buget, oameni de incredere pe degete, prioritati pe lista si altele asemenea. Important in ecuatie, pentru cei care pun osul la treaba, este efectul, mai precis detronarea cu succes a intelesului matematic din guvernarea anterioara a expresiei de mai sus cu un altul, lipsit de infatuare, dar polivalent. In tot acest timp, adevaratele tragedii se petrec departe de ochii romanilor mult prea ocupati de a monitoriza ce mai face Puterea si cu cine, curiosi sa stie cat a costat noua achizitie din garajul vecinului si provenienta banilor, cu siguranta murdari! Este trist ca am ajuns sa traim dupa principiul "sa moara si capra vecinului”, ba chiar si vecinul cu totul, cat timp noi supravietuim si, eventual, mai nimerim si zile bune. Ne dorim sa traim bine, insa nu apreciem deloc ca traim - pur si simplu.