O publicatie locala a transmis vineri un e-mail nesolicitat catre zeci sau poate chiar sute de persoane si institutii. Desi nu a incalcat prevederile legale referitoare la spam-uri (prin aceea ca scrisorile nu au fost trimise concomitent catre toti destinatarii, ci individual), in continutul scrisorii - care se voia un soi de news-letter cu titlurile publicate pe hartie si in editia electronica a ziarului - apare titlul unui material preluat aproape integral din „Replica” de Constanta, fara nici un acord prealabil, fara mentionarea sursei si semnat de un stirist al publicatiei in cauza. Elementele aratate anterior demonstreaza existenta unui plagiat de presa, de-a dreptul descalificant, prin care un fragment consistent din textul aparut in „Replica” este copiat litera cu litera. In numarul din 24 noiembrie a.c., „Replica” de Constanta a publicat materialul de presa cu titlul „Societatea Oil Terminal a planificat investitii consistente de mediu”, realizat prin documentarea de teren - in speta prezenta reporterului nostru la dezbaterea publica a bilantului de mediu I si II, organizata de societatea mentionata, la sediul ei, in dupa-amiaza zilei de 23 noiembrie a.c. Pe 25 noiembrie, o publicatie locala constanteana titra inca de pe prima pagina : „La Oil Terminal, investitii pentru protectia mediului”, iar articolul se deschidea, la pagina 9, cu un amplu fragment reprodus aproape mot-a-mot din „Replica”. Spunem aproape, deoarece, constiincios din fire, plagiatorul a tinut sa-si aduca un minim aport personal la textul in cauza, inlocuind urmatoarele doua formulari: „potrivit concluziilor la cele doua studii” cu „Potrivit concluziilor in privinta celor doua studii”, pe de o parte, si „de remarcat sunt” cu „de mentionat sunt”, pe de alta parte. De remarcat si de mentionat este, in cazul de fata, faptul ca fragmentul plagiat are 1.200 de semne (caractere si spatii), ceea ce inseamna 15 randuri dintr-un Word Document, la fontul Times New Roman, corp de litera 14. Textul care a reprodus fara permisiune fragmentul aparut in ziarul nostru nu este semnat, insa intreaga productie publicistica de pe pagina este realizata si asumata de o ziarista (?!) a cotidianului pe care nu l-am nominalizat, tocmai pentru ca avem convingerea ca incidentul nu se datoreaza marcii sau redactiei, ci unei persoane pentru care normele deontologice nu inseamna nimic. Poate ar fi momentul pentru aceasta sa realizeze ca furtul unui text este tot un furt, adica o fapta incalificabila din punct de vedere moral, dar calificata indeajuns de bine de legislatia referitoare la proprietatea intelectuala.