Greva dascalilor pare ca nu are sfarsit. Copiii au parte de o vacanta nesperata. Cei mai afectati vor fi cei din anii terminali de ciclu pentru care spectrul examenelor se ridica amenintator la orizont, dar se pare ca profesorii au inteles si au reluat orele de pregatire cu acestia. Incapatanarea Guvernului de a nu acorda acel minim 18% ca majorare de salariu frizeaza deja absurdul.
Deja se fac presiuni si dezinformari pentru a sparge solidaritatea sindicala. Gazetari care initial au fost de acord cu solicitarile grevistilor acum incearca sa denigreze actiunile acestora aruncandu-le in carca acuze de politizare a miscarilor sindicale. Au aparut asociatiile-fantoma ale parintilor, parinti care probabil castiga de sute de ori mai mult decat un amarat de dascal si care infiereaza cu „manie proletara“ inconstienta profesorilor de a le lasa odraslele, dotate cu masini ultimul racnet si telefoane mobile de sute de euro, fara lumina invataturii, de care, fie vorba intre noi, putin le pasa, considerand scoala doar un loc unde sa-si etaleze „toalele“ de ultima moda si saibele din nas si din urechi.
Modalitatea vicepremierului Pogea de a-i demasca pe cei care „saboteaza“ intrarea noastra in UE, prin prezentarea asa-ziselor liste cu „salarii enorme“ de 16 milioane de lei, a fost mai mult decat penibila. Vicepremie-rul are probabil in gene stilul activistilor de partid din alte vremuri, care demascau pe „dusmanii poporului“, ii aruncau mai intai oprobriului public si apoi in puscarii, in mine sau la Canal.
Sutele de mii de miliarde de lei alocate pentru alte categorii sociale, cum ar fi cele pentru disponibilizarile din minerit, alocatiile de ingropaciune pentru alesii neamului, banii pentru functionarii publici, nu afecteaza inflatia. Numai prapaditii de 18% ceruti de dascali arunca tara in haosul financiar al cresterii galopante a fenomenului inflationist. Aferim, bre! Buna logica pentru catarii care gestioneaza banul public. Ca simplu platitor de impozite, imi doresc pentru copiii mei un invatamant de calitate si nu unul in care dascalul cu pantalonii carpiti in fund sa predea copiilor modalitatile de a gasi bani pentru plata intretinerii la bloc.