Bucurie mare zilele acestea dupa ce la Bruxelles s-a anuntat data certa a aderarii Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana. Probabil ca, daca autoritatile n-ar fi fost ocupate cu grandiosul eveniment al Francofoniei, am fi avut parte de o sarbatoare nationala. Dar iata ca am ramas sa ne bucuram singuri si fara autoritati.

Insa nimeni nu explica romanilor care este costul acestei integrari. Cit vom plati si mai ales cit vom patimi. Nimeni nu se uita cu ce ne vom integra. Daca sintem pregatiti sa nu intram intr-o panta destul de alunecoasa si sa nu cadem intr-un hau din care sa nu putem iesi! Faptul ca timp de trei ani clauzele de salvgardare ar putea fi activate nu este un lucru ce ne poate face fericiti. Putem doar sa privim cu alti ochi aceste clauze. Le putem privi ca cetateni europeni, dar am putea patimi ca cetateni romani.

Dar as trece cu o privire nu prea incrincenata asupra lucrurilor cu care ne vom integra intr-o mare familie europeana, asa cum le place multor politicieni sa zica. Ne integram cu o autostrada ce arata ca dupa bombardament, o alta neterminata si o alta despre care nu am auzit decit cum se bat guvernantii cu pumnul in piept! Asta spre deosebire de vecinii bulgari care au zeci de autostrazi impecabile.

Ne mai integram fara ca agricultorul sa aiba speranta ca va putea sa-si lucreze pamintul asa cum trebuie, fara sa-si faca griji ca nu va primi nici un fel de subventie. Ne integram cu costuri imense la toate serviciile. Ne integram fara bani pentru a putea co-finanta proiectele pentru obtinerea banilor europeni, pe care UE ni-i da cu mare drag, dar ni-i ia cu si mai mare placere, pentru ca nu avem capacitate de absorbtie a acestor sume. De ce? Pentru ca Romania nu are bani pentru co-finantari de proiecte.

Ne integram cu o populatie a carei putere de cumparare este scazuta, mult sub cotele prestigioaselor companii de cercetare a calitatii vietii. Ne integram cu o descentralizare centralizata politic.

Ne integram cu politicieni mici, care stau tinuti de mina pe la usile sefilor pentru a-si cere scuze. Ne integram cu institutii ale statului cu o credibilitate care este sub zero. Ne integram cu politicieni plini de interese. Ne integram cu un turism distrus de o gripa aviara si de un dezinteres imens din toate partile.

Dincolo de bucuria anuntului integrarii nu am vazut pe nimeni care sa exulte spunind ca are vreo placere de pe urma acestui proces ce ne aduce in rindul tarilor unite intr-o Europa mare. Am auzit doar o replica superba: a€žLa anua€™ merg in Bulgaria, la mare, ca cetatean european!".